Pe hârtie, pare o eroare imposibilă: pleci în 2026 și ajungi în 2025. În realitate, pentru un grup de pasageri, scenariul acesta a fost cât se poate de concret — cu ore, date și destinații trecute în programul oficial al companiilor aeriene.
Totul începe cu un detaliu care, la prima vedere, nu sperie pe nimeni: un zbor programat imediat după miezul nopții, când oamenii încă își trimit urări și își numără artificiile rămase. Însă, în momentul în care privești ora de aterizare, calendarul pare că o ia înapoi.
De aici apare senzația ciudată: să pleci după ce anul s-a schimbat, iar la sosire să te trezești într-o seară în care lumea încă se pregătește de Revelion. Nu e o poveste de avion “rătăcit” și nici un incident tehnic — ci o particularitate pe care unii pasageri au trăit-o ca pe o mică minune logistică.
Un itinerar care întoarce calendarul
În primele zile ale anului, anumite zboruri transpacifice au atras atenția printr-un paradox aparent: plecare pe 1 ianuarie, la scurt timp după ora 00:00, și sosire în seara zilei de 31 decembrie. Practic, pasagerii au avut impresia că “au recuperat” o noapte întreagă.
Detaliul care aprinde imaginația este tocmai această aliniere perfectă: oamenii prind momentul în care se intră în anul nou, iar câteva ore mai târziu, la aterizare, se regăsesc în atmosfera familiară a ultimei seri din an — acolo unde orașele încă sunt în febra pregătirilor.
Conform programelor de zbor, cursele care traversează Pacificul spre Est pot ajunge în locuri precum Los Angeles, San Francisco sau Vancouver în seara de 31 decembrie 2025, deși decolarea a avut loc după miezul nopții, pe 1 ianuarie 2026.
Asta înseamnă că, din punct de vedere al experienței, unii pasageri au putut “bifa” Revelionul de două ori: o dată la plecare, în noul an, și încă o dată la sosire, când orașele de destinație încă numărau ultimele ore până la trecerea dintre ani.
Ce vezi pe bilet și ce simți la aterizare
În cabină, nimic nu anunță “misterul”: aceleași instrucțiuni, aceeași rutină de zbor, aceleași ore afișate pe ecrane. Șocul apare mai ales la compararea datei de plecare cu data de sosire — mai ales pentru cei care se uită atent la telefon și la bilet, încercând să înțeleagă cum poate “lipsi” o zi din logica obișnuită.
Un astfel de episod face ca un lucru banal — diferența dintre fusuri orare — să pară brusc ceva cu miză personală. Pentru pasager, nu e o lecție de geografie, ci o senzație: ai intrat în anul nou, ai zburat câteva ore, iar când cobori, ești înapoi într-o seară în care oamenii încă spun “Ne vedem la Revelion!”.
„Nu e film SF, e realitate.”
Explicația ține de modul în care sunt împărțite fusurile orare și de faptul că traversarea anumitor zone ale globului implică schimbarea datei din calendar — în special în apropierea Liniei Internaționale de Schimbare a Datei. Așa ajung unele zboruri să plece în 2026 și să aterizeze, oficial, în 2025, fără să fie vorba de “călătorie în timp”, ci de felul în care se aliniază orele și zilele între două continente.