Salariile preoților din România continuă să stârnească interes și controverse și în 2026, mai ales în contextul în care veniturile acestora sunt plătite parțial de la bugetul de stat. Spre deosebire de alte profesii, clerul nu are o grilă unică de salarizare, ci venituri diferite, stabilite în funcție de mai mulți factori esențiali.
De ce nu au toți preoții același salariu
Veniturile preoților diferă în funcție de:
nivelul studiilor (medii sau superioare);
gradul bisericesc (debutant, grad II, grad I);
vechimea în slujire (gradații);
funcția ocupată (preot paroh, protopop, episcop, mitropolit etc.);
mărimea și importanța parohiei.
Salarizarea este reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilește salariile de bază pentru personalul plătit din fonduri publice, inclusiv pentru personalul clerical recunoscut de stat. Plata este asigurată prin Secretariatul de Stat pentru Culte, în colaborare cu fiecare cult religios.
Ce salariu are un preot obișnuit în 2026
În 2026, salariile de bază (pentru gradația 0) arată astfel:
Preot debutant cu studii medii: aproximativ 3.550 lei
Preot debutant cu studii superioare: aproximativ 3.700 lei
Preot cu studii superioare – grad II: în jur de 3.900 lei
Preot cu studii superioare – grad I: circa 4.000 lei
Aceste sume pot crește prin gradațiile de vechime (1–5), care se acordă la intervale regulate, similar altor angajați din sectorul public. Astfel, un preot cu experiență poate depăși semnificativ salariul de bază.
Venituri suplimentare pentru preoți
Pe lângă salariul de bază, unii preoți pot avea venituri suplimentare, în funcție de parohie și activitate:
contribuții voluntare ale credincioșilor (pentru botezuri, cununii, înmormântări);
venituri din administrarea unor bunuri ale parohiei;
donații sau sponsorizări legale.
Aceste sume nu sunt fixe și diferă foarte mult între mediul rural și cel urban. Un preot dintr-o parohie mică de la sat poate trăi strict din salariu, în timp ce un preot dintr-o parohie mare din oraș poate avea un venit total mai ridicat.
La vârful ierarhiei se află Patriarhul Daniel, conducătorul Biserica Ortodoxă Română. În 2026, acesta are un venit lunar de aproximativ 25.000 de lei, sumă care îl plasează printre cei mai bine remunerați reprezentanți ai cultelor religioase din România.
Salariul său este comparabil cu cel al președintelui României, Nicușor Dan, care are, de asemenea, o indemnizație lunară de aproximativ 25.000 de lei brut.
Cum sunt privite aceste salarii
Susținătorii sistemului actual spun că:
salariile reflectă responsabilitatea și poziția din ierarhia bisericească;
Biserica are un rol social major (asistență socială, educație, sprijin comunitar);
finanțarea este prevăzută clar în lege.
Criticii, în schimb, consideră că:
diferențele sunt prea mari între clerul de rând și vârful ierarhiei;
statul nu ar trebui să finanțeze salarii mari în zona cultelor;
veniturile reale ale unor preoți sunt greu de estimat din cauza donațiilor.
Concluzie
În 2026, salariile preoților din România variază semnificativ, de la puțin peste 3.500 de lei pentru un debutant, până la 25.000 de lei pentru Patriarh. Sistemul este reglementat prin lege, dar rămâne un subiect sensibil, aflat constant în dezbaterea publică, la granița dintre credință, responsabilitate socială și bani publici.