În culisele serviciilor de intelligence de la Washington și Ierusalim se discută o operațiune fără precedent: trimiterea de comando-uri pentru a pune mâna pe uraniul îmbogățit al Iranului.
Statele Unite şi Israelul iau în considerare trimiterea de forțe speciale în Iran pentru a pune mâna pe stocurile de uraniu puternic îmbogățit, după cum scriu mai multe publicații americane, care citează surse familiarizate cu planurile serviciilor de intelligence de la Washington şi Ierusalim. Portalul Semafor dezvăluie că un raid al operațiunilor speciale pentru confiscarea materialelor nucleare iraniene este o opțiune de luat în considerare, în timp ce Axios relatează că Washingtonul și Tel Avivul iau în considerare o posibilă desfășurare de forțe terestre pentru a securiza materialul.
Unde ascunde Iranul cele aproape 500 kg de uraniu îmbogăţit
Americanii estimează că iranienii ar deţine în prezent cel puţin 460 kg de uraniu îmbogăţit, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat deschis că trebuie să meargă cineva să meargă să obțină tot acel material. Donald Trump a menționat, de asemenea, această posibilitate în timpul unei conversații cu reporterii la bordul aeronavei Air Force One. Donald Trump a menționat, de asemenea, această posibilitate în timpul unei conversații cu reporterii la bordul aeronavei Air Force One. „Oamenii vor trebui să meargă să-l confiște. Ar fi un lucru minunat. Dar, în acest moment, doar îi decimăm. Nu am intervenit încă. Este ceva ce putem face mai târziu”, spunea preşedintele.
NBC News relata zilele trecute că liderul de la Casa Albă și-a exprimat în privat un interes serios pentru trimiterea unui „mic contingent de trupe americane” în Iran pentru operațiuni strategice speciale. Cu toate acestea, experții avertizează că o astfel de operațiune nu ar fi nici simplă, nici rapidă. În momentul de faţă se presupune că aproximativ 200 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit se află în centrala nucleară de la Isfahan, iar restul se află în centrala de la Natanz.
Totuși, există informaţii potrivit cărora Iranul ar fi mutat încă de anul trecut o parte din material. Ambele instalații au fost anul trecut ținta unor atacuri aeriene americane, însă elementele-cheie ale infrastructurii se află adânc sub pământ, la câteva sute de metri, în tuneluri la care este greu de ajuns. Spre deosebire de alte obiective nucleare, aceste instalații nu au guri de ventilație care le-ar face vulnerabile la atacurile aeriene.
Oamenii de ştiinţă ar putea fi cooptaţi în misiunea de neutralizare a uraniului
Tocmai de aceea se ia în considerare posibilitatea trimiterii unor unități de elită din cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale al SUA, fie singure, fie în cooperare cu comandourile israeliene, care să intre fizic în instalațiile subterane și să securizeze materialul. Totuşi, transportul a 400 de kilograme de material, chiar dacă este într-un singur loc, nu este o sarcină deloc ușoară. În plus, asta ar necesita, de asemenea, containere speciale de securitate, ceea ce complică și mai mult logistica.
Din acest motiv, se ia în considerare posibilitatea neutralizării materialului la fața locului. Echipa americană pentru dezarmare nucleară, specializată în neutralizarea amenințărilor nucleare și radiologice, este responsabilă de astfel de operațiuni, dar experții avertizează că diluarea uraniului îmbogățit necesită procese industriale complexe, echipamente speciale și mult timp. De aceea ar trebui probabil cooptaţi în operaţiune oameni de știință, cel mai probabil de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Spre deosebire de armele convenționale sau echipamente precum centrifugele, materialul fisionabil nu poate fi pur și simplu distrus prin explozie.
Comando-urile Delta Force și Seal Team Six sunt luate în considerare pentru a fi trimise în Iran
O problemă suplimentară este securitatea. În timp ce oamenii de știință lucrează pentru neutralizarea materialului, soldații ar trebui să securizeze zona, eventual într-o zonă de război activă și sub amenințarea atacurilor iraniene. Astfel, cu cât forțele americane rămân mai mult pe teren, cu atât mai mult timp va avea Iranul pentru a organiza un răspuns.
Potrivit CNN, printre unitățile de comando luate în considerare pentru o astfel de operațiune se numără Delta Force și Seal Team Six, unități de elită antrenate pentru combaterea armelor de distrugere în masă. Forțele speciale americane și israeliene se antrenează pentru astfel de scenarii de zeci de ani, iar Israelul şi-a demonstrat deja capacitatea de a ataca ținte îngropate adânc. Totuşi, experții avertizează că riscurile unei astfel de operațiuni ar fi extrem de ridicate. „Logistica și riscurile implicate ar fi, ca să spunem așa, uriașe”, a declarat pentru CNN o sursă familiarizată cu discuțiile. Există, de asemenea, riscul ca soldații și oamenii de știință să fie prinși într-o capcană, ceea ce ar avea consecințe grave pentru Partidul Republican înaintea alegerilor pentru Congres din luna noiembrie.
„Într-o perioadă scurtă de timp Iranul ar putea obţine 40-50 de bombe de calitate superioară”
Conform ultimei estimări din iunie 2025 a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Iranul deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de 60%. Experții avertizează că trecerea de la 60 la 90% puritate, nivelul necesar pentru armele nucleare, este, din punct de vedere tehnic, un proces relativ rapid. Se estimează că această cantitate ar fi suficientă pentru a fabrica 10 până la 11 bombe nucleare. În plus, Iranul deține aproximativ 1.000 de kilograme de uraniu îmbogățit cu 20%, ceea ce nu este suficient pentru a fabrica o armă nucleară, dar ar putea fi folosit pentru o așa-numită bombă murdară, un dispozitiv exploziv care răspândește materiale radioactive. „Ar putea ca într-o perioadă scurtă de timp, de la o săptămână la 10 zile pentru uraniul cu puritate 60% și poate o lună pentru cel cu puritate 20%, să obţină 1.500 de kilograme de arme de calitate superioară, ceea ce ar însemna nu 11 bombe, ci 40 sau 50 de bombe”, a declarat un oficial american, pentru ABC News.
Împiedicarea Iranului de a fabrica o armă nucleară este unul dintre cele trei obiective cheie pe care administrația Trump dorește să le atingă prin acțiunile sale militare împotriva regimului de la Teheran, celelalte două fiind neutralizarea amenințării cu rachete balistice și distrugerea marinei iraniene.