Pe 1 martie încep Babele! Ce nu trebuie să faci până pe 9 martie ca să ai noroc tot anul—> 
Aricolul îl găsești în primul comentariu
La 1 martie încep Zilele Babelor, iar tradițiile și superstițiile legate de Baba Dochia revin în atenție. Intervalul 1–9 martie este puternic încărcat de simboluri în folclorul românesc. Aceste zile marchează trecerea dintre iarnă și primăvară și sunt privite ca un indicator simbolic al norocului pentru întregul an.
Din bătrâni se spune că felul în care este „baba” aleasă pe 1 martie prevestește cum va decurge anul. De aceea, mulți români își aleg această zi fie după data nașterii, fie după starea de spirit, crezând că vremea din acea zi le va influența destinul, dispoziția și reușitele viitoare.
Legenda Babei Dochia și cele nouă zile simbolice
Tradiția populară vorbește despre nouă babe, corespunzătoare perioadei 1–9 martie. Acestea sunt legate de figura mitică a Babei Dochia, considerată stăpâna iernii.
În imaginarul colectiv, Baba Dochia simbolizează forțele frigului. Între 1 și 9 martie, ea își leapădă treptat cojoacele, semn că iarna se retrage și primăvara începe să se arate.
Povestea spune că Dochia urcă pe munte îmbrăcată cu nouă cojoace. Amăgită de căldura soarelui, începe să le dea jos unul câte unul, însă frigul revine brusc. Astfel sunt explicate schimbările bruște de temperatură din primele zile ale lunii martie, cunoscute drept capriciile Babelor.
Babele – început de an în calendarul străvechi
În vechiul calendar popular, anul începea odată cu luna martie, iar zilele Babelor simbolizau un nou început, dar și confruntarea dintre iarnă și primăvară, care aduce instabilitate vremii.
În tradiția românească, martie marca startul anului agrar. Zilele Babei sunt văzute ca o renaștere a naturii și ca o luptă între frig și căldură. Fenomenele meteorologice din această perioadă sunt interpretate simbolic ca oglindind starea sufletească și parcursul celui care și-a ales baba.
Baba se stabilește fie după ziua de naștere, fie după dispoziție. Dacă data nașterii are două cifre, acestea se adună. De pildă, cine s-a născut pe 28 va calcula 2+8=10, apoi 1+0=1 și va alege ziua de 1 martie.
Obiceiuri și interdicții în zilele Babei Dochia
Chiar dacă unele semnificații s-au estompat în timp, numeroase obiceiuri s-au păstrat până astăzi. În multe gospodării se respectă încă tradițiile începutului de martie, chiar dacă unele sunt privite mai degrabă ca simboluri folclorice.
Se spune că după zilele capricioase ale Babei Dochia urmează nouă zile mai blânde, numite Zilele Moșilor. Acestea ar marca stabilizarea vremii și instalarea definitivă a primăverii.
Potrivit credinței populare, gospodinele nu ar trebui să măture sau să spele în aceste zile, pentru a nu aduce frigul înapoi și pentru a nu alunga norocul din casă. În schimb, gătitul este permis. Superstiția simbolizează protejarea armoniei și bunăstării familiei.
Zilele Babei – etalon pentru restul anului
Tradiția spune că vremea din Zilele Babelor prevestește cum va fi anul. Dacă zilele sunt senine și frumoase, anul va fi prosper, iar dacă sunt mohorâte, se crede că vor aduce necazuri și supărări.
Obiceiurile diferă de la o regiune la alta. În Muntenia se vorbește despre 12 babe, nu despre 9. În Maramureș există obiceiul de a se bate în uși pentru a alunga iarna din casă, iar în Ardeal aceste zile sunt numite Vântoase, din cauza vremii schimbătoare.
Aceste diferențe regionale evidențiază bogăția tradițiilor populare românești. Indiferent de zonă, începutul lunii martie simbolizează un nou început, purificarea energiilor vechi și speranța unui an mai bun.
Alegerea babei nu este doar o tradiție transmisă din generație în generație, ci și o legătură simbolică între om și natură. Prin credințe și obiceiuri populare, românii întâmpină primăvara cu speranță, dorință de prosperitate și convingerea că aceste zile pot prevesti cursul întregului an.