Recent, oficialii români au permis accesul presei în ceea ce era considerat unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale regimului comunist: buncărul antiatomic construit în subsolul Palatului Primăverii, reședința oficială a lui Nicolae și Elena Ceaușescu între 1965 și 1989.
Camera secretă de la 10 metri sub pământ
Aflat la o adâncime de aproximativ 10 metri, buncărul era conceput pentru a-i oferi familiei Ceaușescu un adăpost în cazul unui bombardament nuclear, atac chimic sau biologic. Dotat cu sisteme speciale de ventilație și protecție, spațiul reflectă paranoia specifică perioadei Războiului Rece, dar și obsesia lui Ceaușescu pentru control și siguranță absolută.
Accesul în buncăr: discret, dar impresionant
Intrarea în buncăr nu face parte din turul standard al Palatului Primăverii, organizat de miercuri până duminică. Jurnaliștii care au avut acces recent au remarcat că accesul spre camera secretă este ingenios camuflat:
- Se pornește de la scara care duce spre cramă, într-o zonă mai rece a clădirii;
- Se trece printr-o cameră de tranziție, unde se observă sisteme de ventilație în partea superioară a pereților;
- Apoi urmează o ușă capitonată, urmată de o ușă metalică masivă, închisă etanș.
- Se coboară 17 trepte de marmură albă, cu un cordon roșu în loc de balustradă, iar decorul bej ornamentat oferă impresia intrării într-o sală ceremonială, nu într-un adăpost militarizat.
Ce se află în buncărul lui Ceaușescu?
Potrivit ghidului Tudor Baican, încăperea este izolată cu beton gros, iar sistemele de aerisire erau prevăzute cu filtre, pentru a preveni eventuale tentative de otrăvire – un detaliu care reflectă frica dictatorului față de comploturi.
În centrul camerei se află o masă mare din lemn masiv, înconjurată de opt jilțuri sculptate manual. În jurul încăperii se regăsesc cadouri primite de familia Ceaușescu, printre care:
- Un strung de mare precizie, oferit de Bulgaria
- Un tablou din coarne de cerb
- Un corn de vânătoare
Pe partea opusă a intrării, o canapea, o măsuță și alte două jilțuri flanchează o ușă discretă, care duce către cel mai misterios punct al buncărului: coridorul secret spre camera de refugiu.
O incursiune în trecutul comunist al României
Deschiderea acestui spațiu unic reprezintă o oportunitate rară pentru publicul larg de a înțelege mai bine realitățile epocii comuniste, dar și obsesia de putere și control a fostului lider. Deși buncărul nu face parte din circuitul obișnuit de vizitare, filmările realizate de jurnaliști oferă o privire exclusivă asupra acestui simbol al fricii și izolării regimului dictatorial.