În fiecare început de an, numele Babei Vanga revine în atenția publicului ca o umbră a misterului colectiv. De aproape trei decenii, clarvăzătoarea bulgară continuă să alimenteze imaginația unei lumi care caută sens într-o perioadă dominată de incertitudini. În 2026, ecoul poveștilor despre previziunile ei reia un amestec familiar de teamă, speranță și curiozitate — un spectacol mediatic unde știința, mitul și speculația se întâlnesc.
Profețiile care revin și controversele din jurul lor
Baba Vanga nu a lăsat în urmă scrieri, jurnale sau texte sacre. Tot ce se știe provine din relatările apropiaților, publicate abia după moartea sa, în 1996. Nepoata sa, Krasimira Stoyanova, a relansat recent subiectul, amintind de „viziunile” atribuite anului 2026, printre care se numără fenomene naturale intense, tensiuni geopolitice majore și, cel mai spectaculos, un presupus contact cu o civilizație extraterestră. Afirmația, firește, a reaprins valul de teorii și interpretări care transformă profețiile într-un ritual modern al neliniștii colective.
În interpretările apărute în presa internațională, anul 2026 ar fi „cu două fețe”: una dominată de dezastre și tulburări globale, alta de descoperiri științifice care pot schimba cursul medicinei. Se vorbește despre cutremure, erupții vulcanice și furtuni de o magnitudine neobișnuită, dar și despre progrese în diagnosticarea cancerului, organe artificiale și extinderea inteligenței artificiale în medicină și industrie.
Ficțiune, avertisment sau oglindă a prezentului?
Deși predicțiile par desprinse dintr-un scenariu apocaliptic, ele nu pot fi verificate și sunt adesea reinterpretate pentru a se potrivi evenimentelor reale. O parte dintre ele reflectă, de fapt, temerile contemporane: schimbările climatice, tensiunile dintre marile puteri, dependența tehnologică și incertitudinea economică. În acest sens, „viziunile” Babei Vanga pot fi privite mai degrabă ca o oglindă a anxietăților unei epoci decât ca revelații mistice.
Pe de altă parte, comunitatea științifică păstrează prudența. Agențiile spațiale, inclusiv NASA, afirmă că nu există dovezi credibile privind existența vieții extraterestre, iar cercetările rămân în zona explorării științifice, nu a revelațiilor spirituale. Totuși, fascinația pentru necunoscut nu dispare, iar poveștile despre profeții devin, an de an, un exercițiu de imaginație colectivă.
Între mit și reflecție
Baba Vanga, născută în 1911 și orbită la vârsta de 12 ani în urma unei furtuni, a fost percepută în timpul vieții ca o figură carismatică, capabilă să ofere alinare celor care o căutau. Astăzi, legenda ei se reinventează digital, adaptată unei lumi în care informația circulă mai repede decât adevărul. Dincolo de spectacolul mediatic, poveștile despre ea rămân un prilej de reflecție asupra fragilității umane și a nevoii noastre continue de sens.
Material cu caracter informativ și de reflecție. Informațiile referitoare la „profețiile” Babei Vanga nu pot fi confirmate științific și trebuie tratate ca interpretări populare, nu ca fapte demonstrate.