Pateu fără ficat, brânză fără lapte și salam fără carne. Pericolele ascunse din alimentele procesate pe care românii le pun zilnic în coșul de cumpărături
Ne dorim să mâncăm sănătos, dar realitatea de pe rafturile magazinelor spune altceva. În spatele unor produse aparent inofensive – pateuri vegetale, brânză topită, cașcaval „cu aromă de Edam” sau mezeluri de post – se ascunde o listă lungă de aditivi, chimicale și înlocuitori care nu doar că nu hrănesc, ci pot pune în pericol sănătatea.
Pateurile vegetale și mezelurile de post: un cocktail chimic periculos
Mulți români aleg produsele de post din convingere religioasă sau din dorința de a reduce consumul de carne. Dar puțini știu că aceste alimente sunt adesea bombe chimice. Crenvurștii vegetali, salamul de soia și pateurile vegetale conțin adesea peste 12 tipuri de E-uri: stabilizatori, emulgatori, coloranți, potențiatori de aromă și arome sintetice, toate menite să imite gustul și aspectul produselor din carne.
Mai grav este că legumele folosite provin din culturi intens tratate cu pesticide, îngrășăminte și alte substanțe chimice, care nu sunt eliminate complet în procesul de fabricație. Rezultatul? Un produs aparent „sănătos”, dar care poate avea efecte dezastruoase în timp: probleme digestive, alergii, dezechilibre hormonale, și chiar riscuri oncologice.
Pateul de ficat – fără ficat
Altădată un produs simplu, făcut acasă din ficat și condimente, pateul de ficat din comerț a devenit o farsă culinară. Conține doar 15-25% ficat – în cel mai bun caz. Restul este completat cu slănină, șorici, făină albă, soia, amidon, apă și o listă lungă de aditivi: coloranți, conservanți (printre care periculosul nitrit de sodiu – E250), gluten și potențiatori de gust.
Nutriționiștii avertizează că un astfel de pateu este la fel de dăunător ca un pahar de băutură carbogazoasă: crește riscul de diabet, afectează ficatul, rinichii și poate contribui la apariția unor forme grave de cancer, în special cel colorectal.
Brânza topită și cașcavalul cu „aromă” – doar cu numele
Pe etichetele unor sortimente de brânză topită găsim: brânză 30%, cașcaval 23%, apoi lapte praf, amidon din cartof, unt, sare și polifosfați – aditivi care pot afecta echilibrul mineral din organism și asimilarea calciului. Efectele? Osteoporoză, tulburări digestive și carențe grave de magneziu și fier.
Și mai înșelător este produsul promovat ca „specialitate cu aromă de Edam”. Acesta nu conține niciun gram de brânză propriu-zisă. Este un amestec de uleiuri vegetale (28%), cazeină (o proteină extrasă din lapte), emulgatori, conservanți și o „aromă Edam” de origine incertă. Practic, un produs industrial, fără nicio legătură cu brânza tradițională olandeză, vândut însă ca o opțiune „modernă” pentru sandvișuri sau pizza.
Mezelurile – carne puțină, aditivi mulți
Salamurile, cârnații, crenvurștii și pateurile din carne sunt, în realitate, un amestec de resturi: carne în cantități infime, completată de tendoane, șorici, gelatină și o avalanșă de aditivi. Cei mai periculoși sunt nitritul de sodiu (E250) – cancerigen – și glutamatul monosodic (E621), neurotoxic cunoscut, asociat cu boli degenerative precum Alzheimer sau Parkinson.
Ce este de făcut?
Primul pas este informarea. Citiți eticheta, evitați produsele cu liste interminabile de ingrediente și E-uri, și optați cât mai des pentru alimente neprocesate, gătite acasă. Ceea ce pare convenabil astăzi – un pateu ieftin, un cașcaval topit sau o felie de parizer – poate costa scump mai târziu, în sănătate și calitatea vieții.
Atenție, așadar, la ce puneți în farfurie. Hrana trebuie să vindece, nu să otrăvească.