Acuzații scandaloase după înmormântarea lui Marian Spînu, jandarmul de doar 40 de ani a cărui moarte a fost înregistrată, căzând în picioare în timpul misiunii
Marian Spînu, jandarmul de 40 de ani care a murit în timp ce era la muncă, duminică, 22 februarie 2026, a fost înmormântat miercuri, 25 februarie, în Făcăeni, județul Ialomița. Decesul său deschide cutia Pandorei, iar FANATIK redă, în exclusivitate, mărturisirile scandaloase ale unuia dintre colegii bărbatului care lucra la Batalionul 7 al Jandarmeriei București.
Colegul lui Marian Spînu, jandarmul care a murit brusc pe stradă, în timpul muncii, acuzații grave. Deficitul de personal din instituție și problema surmenajului
Așa cum FANATIK a relatat în urmă cu ceva timp, instituțiile de forță stau pe un butoi de pulbere din cauza lipsei de personal cu care se confruntă. Aici intră militarii, polițiștii, dar nici pompierii nu stau mai bine. În urma morții lui Marian, mesajul Jandarmeriei, unul de părere de rău, a fost primit cu revoltă de cei care spun că știu cum funcționează, de fapt, sistemul și că surmenajul e o problemă ignorată de șefii structurii. FANATIK a obținut, în exclusivitate, mărturia unui coleg al lui Marian Spînu din Batalionul 7, sub protecția anonimatului, iar declarația lui zguduie din temelii imaginea Jandarmeriei.
„Colegul decedat, la fel ca toți din Batalionul 7, era frecvent băgat în misiune, adică la forțări, din timpul liber de odihnă și refacere. Aceste forțări trebuiau să fie excepții, dar au devenit reguli abuzive”, ne-a spus, colegul lui Marian, extrem de revoltat. Jandarmul cu care FANATIK a vorbit arată cu degetul către comandantul Batalionului 7, comandanții de detașamente și cei de plutoane în această poveste.
„Cu toții sunt părtași la aceste nereguli”
„Cu toții sunt părtași la aceste nereguli. Ani și ani de forțări, muncă suplimentară neplătită, fără libere, cum spune legea. Nu este primul caz, avem mai mulți colegi care au făcut infarct din cauza suprasolicitării”, ne mai spune angajatul de la Jandarmerie care refuză să își dea numele, de frică.
Din punct de vedere legal, după 12 ore lucrate, e nevoie de minimum 24 de odihnă, iar după o tură de noapte (în total de 12 ore) e nevoie de 48 de ore pentru refacere. Realitatea descrisă de jandarmul cu care FANATIK a stat de vorbă este cu totul diferită. „În majoritatea cazurilor, după 12 ore de noapte, intram ilegal tot în 12 ore de noapte. Ani și ani în felul ăsta duc la riscuri pentru sănătate”. Mai mult, jandarmii erau chemați „oricând, de acasă, pentru orice fleac”. „Un coleg s-a împușcat în timpul serviciului. A fost în presă expus cazul acum 2-3 ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci”, ne zice cu amărăciune bărbatul.
Lider de sindicat: „Situația de surmenaj e explicabilă, nu suntem roboți”
Burnout-ul nu îl întâlnim doar în cazul jandarmului Marian, care s-a stins din viață pe 22 februarie, ci și la alte instituții unde există deficit de personal, iar turele, aparent, duc la epuizare. Vitalie Josanu, liderul Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, că vorbim deja de o criză cronică de personal: „Când ai 20-30% lipsă de personal, e clar că îi forțezi pe ceilalți să acopere turele. Situația de surmenaj e explicabilă, nu suntem roboți”.
Situația de la Jandarmeria București. Deficitul de personal în ianuarie 2026 față de anul 2025
Datele statistice obținute de FANATIK, de la Sindicatul Diamantul, în urma unei cereri formulate de reprezentanții acestuia cu privire la situația deficitului de personal de la Jandarmeria Capitalei (DGJMB) sunt destul de clare. În anul 2025 s-au făcut 570 de angajări (un număr în creștere față de 2024, când s-au făcut 451). Chiar și cu angajările suplimentare din 2025, lucrurile nu s-au îmbunătățit simțitor.
În ianuarie 2026, deficitul personal era de 19,6%, în ușoară creștere față de ianuarie 2025, când era de 18,3%. Deficitul sectorial arată în felul următor: la structurile operative – 19,7%; la structurile de suport – 18,3%. Cu alte cuvinte, aproape un om din cinci lipsește și, în multe cazuri, atunci când nu există înlocuitor, misiunea se prelungește cât vrea șeful, iar jandarmii nu pot comenta fiind o structură militarizată, ci trebuie să respecte ordinele.
Vitalie Josanu (SPRD): „Ordinul privind asigurarea permanenței în Poliția Română este clasificat”
Aici apare un detaliu care ridică multe semne de întrebare. „Ordinul 108 privind asigurarea permanenței în Poliția Română este clasificat. Nici măcar presa nu poate să îl vadă. Se știe doar că în situații excepționale timpul de lucru se poate prelungi. Situația asta excepțională deja a devenit continuă. Dacă ne uităm strict la litera legii, nu putem spune că legiuitorul și-a bătut joc de noi. Își bat joc de noi exact cei care trebuie să aplice legea, interpretând-o după cum le convine lor”, dezvăluie Josanu, pentru FANATIK.
Mai mult de atât, Josanu, care apară ca sindicalist drepturile polițiștilor, dar e în contact și cu colegii jandarmi sau pompieri, toți sub cupola Ministerului de Interne, ne-a relatat că există situații în care jandarmii sunt folosiți de șefii lor pentru treburi care nu au nicio legătură cu fișa postului: „Structurile de jandarmi sunt sporadice spre foarte puțin din ceea ce ne mai scriu ei când există câte o situație. Au fost situații, din ce am aflat noi, când jandarmii, la Constanța, de exemplu, au fost puși să monteze inclusiv gresie și faianță și asta în timpul programului, pentru că așa voia șeful. Sunt militari, sunt la comandă și fac ce vor șeful”.
„Dacă nu ai efective să umpli în trei ture cele 24 de ore, automat trebuie să sacrifici din colegi”
Criza există și la polițiști, după cum ne mai spune Vitalie Josanu: „Ai de exemplu, echipele de mascați, care sunt, să zicem, câte trei. Dacă nu ai efective să umpli în trei ture cele 24 de ore, automat trebuie să sacrifici din colegi, prin rotație ca să se suplinească celelalte echipe și atunci se lucrează mai mult și așa apare extenuarea. Noi suntem deja într-o criză de personal cronică, criza asta e din 2018. Anual, cifra de școlarizare nu mai acoperă numărul plecărilor din sistem.
E foarte dificil să acoperi echilibrul fragil, să ne ținem în marja de 25% de criză de personal, nu e vorba să ajungem la 100%, varianta asta e imposibilă. Efectiv, nu mai vin oameni. Cine vine să se sacrifice, să stea cu capul în jug, lipsit de drepturi și libertăți, cine e nebunul ăla? E regula pieței, mereu se bazează după cerere și ofertă.
Cazul acesta a fost cel mai recent, mai ales că a fost înregistrat video, de aceea impactul a fost atât de mare. E șocant să vezi cum cineva cade din picioare. Așa ceva te marchează, dar am să vă spun că anual și la Poliție, și la Jandarmerie, și la pompieri, din câte date am tot adunat, se înregistrează decese de personal activ. Societatea zice că ăștia sunt tineri, sunt în floarea vârstei, ies repede la pensie, dar dacă îți moare unul la 40 de ani asta nu e chiar așa ușor”.
Revoltă după moartea lui Marian
După moartea lui Marian, rețelele de socializare au explodat. Foști și actuali angajați ai Batalionului 7 au scris pe Facebook despre neregulile de la București. „Nesimțirea și căprăria, batjocora și umilirea erau o normalitate. Forțările au devenit reguli. Din cauza surmenajului, oboselii, abuzurilor, oamenii clachează, mor, fac infarct sau se împușcă în serviciu”, a scris Toader Capelini pe platforma Meta. „Jandarmii care fac 12 ore la ambasade își fac nevoile în sticle că nu mai au toalete ecologice. Muncă suplimentară neplătită. Băgați la rezerve la domiciliu fără a fi plătiți. Li s-a cerut să scrie că vin benevol din timpul liber și renunță la plata orelor”, a semnalat, pe aceeași rețea, Tudor Alexandru, un alt bărbat care susține că e la curent cu neregulile din instituție.
Jandarmeria București nu spune câte ore avea muncite Marian până în momentul decesului
FANATIK a cerut un punct de vedere și de la șefii lui Marian Spînu pentru a răspunde acuzațiilor de epuizare la locul de muncă și, totodată, pentru a afla de câte ore era în misiune jandarmul care a murit la muncă. Reprezentanții Jandarmeriei nu au dorit să comunice aceste elemente, rezumându-se doar la ceea ce au transmis în public cu privire la trecerea în neființă a colegului lor.