Sondajul realizat recent de INSCOP arată câteva lucruri incredibile despre cum se raportează românii la partidele politice! Analiza politologului Cătălin Avramescu
Cel mai recent sondaj realizat de INSCOP arată o imagine aproape înghețată a scenei politice românești. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar rămâne primul partid în preferințele electoratului, însă ar pierde câteva procente față de începutul anului. În același timp, PSD și PNL își păstrează pozițiile, iar partidele mici încearcă să profite de nemulțumirea unei părți importante a societății.
Ce scoate la iveală sondajul INSCOP realizat la început de martie: îngheț total pe scena politică. Formațiunile, agățate în marja de eroare
Analiza sondajului arată o realitate politică marcată de stagnare și lipsă de alternative clare. Potrivit politologului Cătălin Avramescu, care a comentat în exclusivitate pentru FANATIK rezultatele cercetării sociologice, partidele par blocate în mesajele cu care vin să îi cucerească pe alegători și total lipsite de creativitate, ca și cum ar fi ajuns în pană de idei.
Sondajul realizat în perioada 2-6 martie 2026 indică un AUR încă fruntaș, dar coborât de la 40% la 38%. După AUR vine PSD, cu 19%, urmat de PNL (14,5%) și USR (11,4%). UDMR nu ar mai intra în Parlament, având doar 4%, însă nu putem lua datele cu exactitate, căci marja de eroare e de +/-3%, deci la urne s-ar putea ca formațiunea maghiarilor să ajungă la pragul de 5%.
Deși AUR continuă să domine clasamentul, scăderea de câteva procente observată la începutul lunii lui Mărțișor confirmă un fenomen care începe să devină vizibil: gruparea lui George Simion are o dificultate în a capitaliza greșelile guvernului. Politologul Cătălin Avramescu spune că variațiile din sondaj trebuie privite cu maximă prudență, deoarece datele se înscriu perfect în marja de eroare.
UDMR, POT și SOS nu ar mai intra în Parlament, dacă s-ar confirma 100% cifrele sondajului
„Aș folosi cifrele sondajului cu multă prudență, pentru că variațiile sunt în marja de eroare. Variațiile nu depășesc 3%. O diferență de 1 sau 2% poate să reprezinte pentru unele partide a fi sau a nu fi în Parlament și ar schimba calculele puterii sau ale opoziției foarte mult”, a explicat Avramescu, pentru FANATIK.
În opinia sa, scăderea AUR era de așteptat, în condițiile în care partidul nu pare să fi găsit o formulă politică nouă care să mobilizeze electoratul. „AUR este în scădere ușoară, ceea ce e de așteptat. Oamenii nu reușesc să capitalizeze faptul că puterea face greșeli și ei sunt în opoziție”, spune Avramescu.
Potrivit analistului, partidul lui Simion pare să repete aceleași mesaje și strategii, fără să ofere ceva diferit electoratului. „Tema generală a sondajului este aceasta: aceeași Mărie cu aceeași pălărie. AUR nu pare să iasă din adormire, fac ce știu, cam același lucru. Iar asta nu îi mai amuză pe unii susținători, dar nu foarte mulți”, a adăugat politologul.
În timp ce AUR pierde ușor teren (dar chiar și procentul de 38% este tot în marja de eroare, deci nu e exclus ca la urne să aibă aproape 41% cât avea în ianuarie), PSD înregistrează o creștere modestă, sărind de 19%. Creșterea e mică, dar suficientă cât să mențină partidul lui Sorin Grindeanu a doua opțiune pentru votanți. Avramescu remarcă faptul că social-democrații folosesc o strategie politică pe care au aplicat-o în repetate rânduri în trecut: critică guvernul din care fac parte ca să nu își piardă electoratul.
Strategia PSD funcționează, dar nu pe termen lung
„Singurul partid care a făcut ceva și merge înainte, chiar dacă vântul îi bate slab în pânză, este PSD. PSD, ca de obicei, duplicitar, a lansat mesaje împotriva guvernului din care face parte, destinate propriilor baroni și propriului electorat”, explică politologul. Această strategie poate avea, însă, efecte limitate: „Este o tactică, iar pe moment duce undeva, măcar că se consolează în jur de 19%. Dacă mai mult nu poate în situația asta, înseamnă că probabil și PSD a ajuns la capătul sacului cu mesaje politice”.
În zona partidelor de centru-dreapta, situația e similară: PNL se situează la 14,5%, în timp ce USR se învârte tot în jurul celor 11 procente. Diferența dintre cele două formațiuni rămâne relativ mică, iar evoluțiile din ultimele luni arată o stagnare. Potrivit lui Avramescu, aceste partide încearcă mai degrabă să își conserve poziția decât să își extindă influența electorală. „PNL, UDMR și USR fac același lucru, ceea ce înseamnă că aceste partide încearcă să se agațe de scaun”, afirmă politologul.
Apariția unui partid nou ar da bătăi de cap celorlalte formațiuni
Unul dintre cele mai importante semnale ale sondajului vine din altă direcție: doar aproximativ trei sferturi dintre respondenți aleg un partid. O parte semnificativă a electoratului, adică un sfert, nu se simte reprezentată, așadar, de niciunul din partidele actuale, fie că vorbim de putere sau opoziție. „M-aș uita prima dată la faptul că doar 73% dintre respondenți aleg un partid. Asta înseamnă că, în continuare, mulți români, un sfert din electorat, nu se simte reprezentat de sistemul actual de partide din România”, semnalează profesorul Avramescu, pentru FANATIK.
Cu alte cuvinte, dacă ar apărea o formațiune nouă capabilă să mobilizeze sfertul de electorat care nu se simte reprezentat s-ar schimba simțitor harta politică. Sondajul INSCOP mai arată și creșteri ușoare la partidele mici: SENS urcă la 3,6%, SOS la 3,3% (de la 2,8), iar POT își dublează scorul, de la 1,5 la 3%.
În cazul POT, creșterea pare spectaculoasă la prima vedere, însă această evoluție nu trebuie privită ca pe un succes. „Creșterea partidelor mici se înscrie în logica celor 25% care nu sunt reprezentați. O parte dintre cei care aleg un partid mic ar vrea, de fapt, un partid nou. Se face un eșantion reprezentativ și dacă din întâmplare câțiva spun că votează cu un anumit partid, dintr-odată își dublează scorul din sondaj. Nu cred că este o dublare reală”, explică Avramescu.
Șoșoacă profită de revolta anti-Israel și adversitatea față de războiul din Iran
În cazul SOS, partidul Dianei Șoșoacă, creșterea de 0,5% ar putea fi explicată de contextul internațional. Europarlamentara a avut ieșiri dese comentând situația din Ucraina și Iran, poziționându-se la fel ca formațiunile de extremă stânga ori ecologiste din Europa, cu o puternică retorică anti-Israel și pro-Gaza. „Șoșoacă scoate capul pentru că știrile despre Ucraina și Iran sunt pe prima pagină a tuturor site-urilor. Altfel nu ar avea nimic de spus despre politică”, afirmă politologul. „Acest sondaj arată că partidele sunt blocate în mesajele lor, iar publicul nici nu are mari așteptări”, concluzionează politologul.