Cristina și Ștefan Andronache, doi români stabiliți în Germania, au devenit părinții unui băiețel cu o malformație congenitală rară după un proces lung și complicat de adopție internațională. Pentru ei, dorința de a avea un copil a existat încă de la începutul căsniciei, iar adopția nu a fost niciodată o soluție de compromis, ci o alegere făcută din inimă.
Cei doi s-au mutat în Germania în anul 2011, în căutarea unei vieți profesionale mai stabile. Cristina și-a continuat activitatea lucrând cu copii cu nevoi speciale, iar Ștefan și-a dezvoltat cariera în domeniul medical, ca medic chirurg.
Deși aveau posibilitatea de a apela la fertilizare in vitro, opțiune susținută de sistemul medical german, au ales să adopte un copil din România. Pentru ei, era important ca viitorul copil să păstreze legătura cu limba și cultura românească.
Un proces de adopție lung și dificil
Drumul către adopție nu a fost deloc ușor. Documentele trebuiau pregătite în Germania și completate cu evaluări și proceduri realizate în România, ceea ce a însemnat numeroase drumuri și multă birocrație.
La un moment dat, Cristina a descoperit că dosarul lor nu fusese trimis la timp, iar procesul a trebuit reluat aproape de la început. În cele din urmă, după multe eforturi și discuții cu autoritățile, familia a fost potrivită cu un băiețel de trei ani și jumătate, care locuia la o asistentă maternală într-un sat din România.
Problemele de sănătate ale micuțului Ionuț
Băiețelul, pe nume Ionuț, s-a născut prematur și a avut încă de la început probleme serioase de sănătate. La naștere, cordonul ombilical era înfășurat în jurul gâtului, iar medicii au descoperit ulterior și o malformație rară care i-a pus viața în pericol în primele luni.
Inițial, dosarul medical nu conținea toate informațiile necesare, ceea ce a creat confuzie și incertitudine. După ce copilul a ajuns în Germania, părinții au insistat pentru investigații suplimentare, iar medicii au stabilit diagnosticul corect.
Ulterior, Ionuț a trecut prin mai multe intervenții chirurgicale și tratamente importante pentru sănătatea lui, costurile fiind acoperite de sistemul de asigurări medicale.
Adaptarea la noua viață
Primii ani după adopție nu au fost deloc simpli. Schimbarea mediului, mutarea într-o altă țară și perioada pandemiei au făcut ca adaptarea să fie dificilă pentru copil.
Cristina și Ștefan au apelat la psihologi și la diferite terapii pentru a-l ajuta pe Ionuț să se acomodeze cu noua viață și cu familia sa.
Astăzi, la vârsta de zece ani, băiatul vorbește fluent atât româna, cât și germana, citește în ambele limbi și este descris de părinți ca fiind un copil curios, sensibil și plin de energie.
Visul de a mai adopta un copil
După experiența trăită alături de Ionuț, Cristina și Ștefan își doresc să își mărească familia. De aproximativ trei ani, ei așteaptă să poată adopta și o fetiță, sperând că vor avea din nou ocazia să ofere unui copil o familie și un viitor mai bun.