Tensiunile din Orientul Mijlociu au provocat o nouă dispută diplomatică, de această dată între Statele Unite și Spania, după ce autoritățile de la Madrid au anunțat că nu vor permite folosirea bazelor militare de pe teritoriul lor pentru posibile acțiuni militare împotriva Iranului.
Spania respinge utilizarea bazelor sale militare
Șeful diplomației spaniole a comunicat oficial că infrastructura militară a țării nu va fi pusă la dispoziție pentru operațiuni îndreptate împotriva Iranului. Hotărârea vine în contextul amplificării tensiunilor din regiune și al implicării tot mai vizibile a marilor puteri în conflict. Răspunsul de la Washington a fost rapid. Președintele american Donald Trump a avertizat că ar putea suspenda relațiile comerciale cu Spania.
„Spaniolii ne-au transmis că nu putem folosi bazele lor militare. Nu au fost cooperanți. Vom opri toate acordurile comerciale cu Spania. Nu mai dorim relații cu Spania”, a afirmat liderul de la Casa Albă.
Executivul spaniol a reacționat subliniind că orice modificare a relațiilor comerciale trebuie să fie în conformitate cu legislația internațională și cu înțelegerile existente între Uniunea Europeană și Statele Unite.
Pedro Sanchez: „Nu războiului”
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a adoptat o poziție clară împotriva escaladării conflictului, potrivit relatărilor publicației El País.
El a făcut apel la toate părțile implicate – Statele Unite, Iran și Israel – să înceteze acțiunile care alimentează tensiunile, înainte ca situația să scape definitiv de sub control.
„Nu poți răspunde unei ilegalități printr-o altă ilegalitate, pentru că astfel se declanșează cele mai mari tragedii din istoria omenirii”, a declarat Pedro Sanchez.
Premierul a amintit și de intervenția militară din Irak din 2003, afirmând că, la acel moment, Statele Unite au implicat Spania într-un conflict justificat prin presupusa existență a armelor de distrugere în masă deținute de Saddam Hussein.
„Lumea, Europa și Spania s-au mai confruntat cu acest moment critic și în trecut. În 2003, câțiva lideri iresponsabili ne-au târât într-un război ilegal în Orientul Mijlociu, care nu a adus nimic altceva decât nesiguranță și suferință”, a scris premierul spaniol Pedro Sanchez, miercuri pe X.
El a adăugat că „răspunsul nostru de atunci trebuie să fie și răspunsul nostru de acum: NU încălcării dreptului internațional. NU iluziei că putem rezolva problemele lumii cu bombe. NU repetării greșelilor din trecut. NU RĂZBOIULUI”.
Sanchez a făcut referire la invazia Irakului din 2003, condusă de SUA.
Spania – condusă la acea vreme de premierul conservator Jose Maria Aznar – a susținut cu fermitate Statele Unite și a trimis trupe în Irak. Participarea Spaniei la războiul din Irak a stârnit ample demonstrații de stradă, iar mulți spanioli fac o legătură directă cu atentatele cu bombă din 11 martie 2004 de la Madrid, care au provocat moartea a aproape 200 de persoane. O ramură a Al-Qaeda și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri și a cerut retragerea forțelor spaniole din Irak.
Mesajul de miercuri al lui Pedro Sanchez vine după alte declarații anti-război care l-au înfuriat pe președintele american Donald Trump. Cu o zi înainte, Trump l-a atacat pe Sanchez și a spus despre Spania că este un aliat „teribil”, amenințând că va întrerupe toate relațiile comerciale ale SUA cu Spania.
Iar în urmă cu câteva zile, guvernul spaniol a interzis Statelor Unite să folosească bazele salee în atacuri împotriva Iranului. Pe 2 martie, 15 avioane americane au părăsit bazele militare Rota și Moron din sudul Spaniei, potrivit hărților publicate luni de site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24.
De asemenea, Sanchez, premier socialist al Spaniei din 2018, a refuzat să se alăture aliaților NATO în angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, așa cum a cerut Trump, și a criticat vehement războiul Israelului în Gaza.