Parlamentul European a obținut o mică victorie în acordul UE-Mercosur, însă temerile fermierilor români nu au dispărut. Un eurodeputat trage un semnal de alarmă: risc de contaminare
Acordul UE-Mercosur a provocat o serie de îngrijorări în toate statele membre ale Uniunii Europene, cei mai preocupați fiind fermierii care spun că se va produce concurență neloială odată ce pe piață vor apărea produse din America Latină, unele dintre ele netrecând prin toate rigorile impuse de normele europene.
Acordul UE-Mercosur. Ce victorie s-a obținut, de fapt, în Parlamentul European și care sunt adevăratele probleme ale acestei înțelegeri comerciale
Pentru unele țări, cum este cazul Germaniei, care are o industrie auto puternică, acest acord este o oportunitate economică fantastică, însă pentru alte state, care depind mult de agricultură, Mercosur sună ca o amenințare directă. Europarlamentarii au reușit câteva victorii importante cu privire la modul de implementare al acordului, însă mai sunt multe lucruri care, în opinia aleșilor, trebuie schimbate sau mai bine clarificate de către Comisia Europeană.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu, membru în comisia pentru agricultură din Parlamentul European, a analizat cu atenție prevederile acordului și explică, pe înțelesul tuturor, în exclusivitate pentru FANATIK, ce este această înțelegere comercială și unde sunt bubele.
Acordul nu a intrat încă în vigoare, iar recent ceea ce s-a votat în PE este clauza de salvgardare prin care să fie protejați fermierii europeni în cazul adoptării documentului. E foarte important de precizat faptul că Parlamentul European nu a votat acordul Mercosur, așa cum au înțeles mulți, ci anumite aspecte legate de ceea ce scrie în documentele redactate după ani buni de negociere între Bruxelles și țările din America de Sud.
Clauza despre care ne-a vorbit europarlamentarul Negrescu este ca o plasă de siguranță în cazul în care, la un moment dat, produsele care ajung din America Latină pe piața europeană produc dezechilibre majore prin prețurile mici, creșterile bruște de volumul importat sau chiar probleme de sănătate.
Mici speranțe pentru fermieri
„În primul rând, în Parlamentul European s-a votat clauza de salvgardare, menită să protejeze fermierii europeni dacă acordul va intra în vigoare. Nu s-a votat pentru acordul Mercosur, ci pentru clauza de salvgardare, care a reprezentat o solicitare explicită pe care Parlamentul European a avut-o cu privire la acest acord comercial, pentru că ea definește mai bine mecanismele prin care fermierii români pot fi protejați și în sensul acesta trebuie spus că executivul european a venit cu o propunere. Statele au aprobat propunerea executivului fără niciun fel de amendament. Asta înseamnă că și România a aprobat propunerea Comisiei Europene fără niciun fel de amendament. S-a întâmplat lucrul acesta pe 19 noiembrie 2025. Parlamentul a venit apoi cu o serie de amendamente, iar o parte din acestea au trecut.
În primul rând, noi am cerut ca mecanismul privind investigațiile speciale să poată să fie declanșat mai ușor atunci când se remarcă o scădere a prețurilor, atunci când se remarcă o schimbare a volumurilor în ceea ce privește importurile realizate. Pragul de alertă a fost de 5%, iar Comisia Europeană a propus 10%, iar statele au aprobat 10%, deci noi am venit cu o îmbunătățire. Noi am cerut ca investigațiile și acțiunile europene să fie declanșate nu doar de indicatori cantitativi, dar și de indicatori calitativi.
În sensul acesta, din nou, Parlamentul European a făcut o ajustare. Comisia Europeană poate să intervină dacă o industrie este afectată de aceste schimburi comerciale. Putem să avem și intervenții sectoriale, iar asta e de interes pentru România, pentru că aveam riscul să fim afectați”, a declarat Victor Negrescu, pentru FANATIK.
Ce urmează să prezinte Comisia Europeană până la 1 martie cu privire la acordul cu Mercosur
Totodată, Negrescu ne-a mai spus că s-au îmbunătățit inclusiv detaliile cu privire la mecanismul de monitorizare al produselor. Comisia Europeană urmează să pună la dispoziția statelor membre niște instrument, un ghid clar despre cum să comunice problemele pe care le observă la produsele care ajung în piață.
Europarlamentarii au mai cerut ca la fiecare jumătate de an, Parlamentul și Consiliul să fie informate despre evoluțiile din piață ca urmare a adoptării acordului comercial și să evite orice impact negativ: „Comisia urmează ca până pe 1 martie să prezinte detaliile acestui proces de informare. România ar trebui să fie implicată direct pentru ca acești indicatori tehnici să fie bine definite în termeni de proceduri”.
Există, de asemenea, o serie de lucruri care trebuie explicate mai clar de către CE. Pe masa discuțiilor s-a pus și componenta de reciprocitate, care a fost cerută de Parlamentul European, însă statele membre, în mod curios, nu au dorit-o. Negrescu remarcă surprins această reacție, spunând că unele guverne au poziții diferite, probabil pentru că și interesele sunt diferite. Tot europarlamentarul PSD explică ce înseamnă această componentă de reciprocitate.
„Reciprocitatea a fost cerută în mod special de sectorul agricol în ideea de a nu exista dezechilibre”
„Parlamentul European a cerut reciprocitate în sensul în care își dorea ca UE să poată reacționa în cazul în care anumite produse europene sunt blocate pe piața din America Latină. Am vrut să ne asigurăm că există o corelare în privința fluxului comercial măcar pe anumite categorii de produse, ca să nu se producă dezechilibre. Acest element nu a fost introdus, deoarece s-a considerat că acordul poate fi afectat.
Comisia a fost pusă în situația de a prezenta o declarație cu privire la modul în care va aplica standardele de producție inclusiv cu privire la importurile de produse agro-alimentare. Practic, am reușit să extindem mecanismele de control fitosanitar la mai multe produse decât sunt incluse în prezent. Reciprocitatea a fost cerută în mod special de sectorul agricol în ideea de a nu exista dezechilibre și de a asigura că mecanismul de blocaj se declanșează pe fiecare produs în parte, nu pe categorii generale”, a adăugat Negrescu.
Dezbatere pe cum ar trebui să fie despăgubiți fermierii afectați de acord
Mai sunt și alte chestiuni sensibile legate de produsele prelucrate în America Latină. Prima se referă la controlul acestora după ce intră în Uniunea Europeană, astfel încât să fie respectate limitele cantitative stabilite prin acord și să nu fie ocolite regulile prin procesare în alte state membre. A doua problemă e legată de despăgubirile oferite fermierilor. În forma propusă de Comisia Europeană, eventualele compensații ar urma să fie plătite din bugetele fiecărui stat membru, lucru care ar reduce fondurile pe care România le are le are deja alocate pentru agricultură. Eurodeputații susțin un alt tip de abordare și cer un mecanism de sprijin similar cu cel acordat în cazul comerțului cu cerealele din Ucraina, din fonduri europene prevăzute special pentru asta.
Specialiștii din agricultură au atras atenția că există câteva sectoare-cheie pentru care România are nevoie de reguli clare și mecanisme de protecție bine definite pentru producători, în special în zona cărnii de pui și a cerealelor. Sunt domenii în care țara noastră, susține Negrescu, are o poziție puternică la nivel european, iar orice dezechilibru poate avea efecte serioase asupra fermierilor noștri.
„Ar fi complicat pentru produsele românești să facă față concurenței venite din America Latină pe piața germană ori a țărilor nordice”
„În dialogul pe care l-am purtat cu sectorul agricol am realizat că îngrijorarea fermierilor nu e cu privire la importurile produselor pe piața românească, ci problema e concurența pe piețele terțe. Ar fi complicat pentru produsele românești să facă față concurenței venite din America Latină pe piața germană ori a țărilor nordice, în condițiile în care produsele au prețuri joase, iar rata de productivitate e mult mai mare, pentru că ei folosesc anumite substanțe care nu sunt permise în UE, tocmai pentru a crește productivitatea. Au acces și la produse modificate genetic, la îngrășăminte pe care fermierii europeni nu le mai pot folosi”, explică Negrescu.
Acordul Mercosur nu e doar despre alimente, ci se focusează și asupra altor tipuri de afaceri, dincolo de agricultură: „E vorba și de zona de IMM-uri, căci și acolo e o concurență importantă, care va veni treptat din America Latină. Există riscul inclusiv riscul unor delocalizări în America Latină și mai e și componenta de consumatori: toate aceste lucruri au legătură și cu protejarea consumatorilor. Nu e o bătălie legată strict de un sector, ci o chestiune mult mai complexă pe care încercăm să o ajustăm. Suntem pentru acorduri comerciale, dar acestea să respecte standardele de calitate și anumite norme”.
Risc de contaminare: „Europa nu e pregătită să verifice produsele”
Întrebat dacă Europa are capacitatea de a verifica toate containerele cu produse care vin din America Latină (la cotele stabilite în acord), europarlamentarul ne-a dat un răspuns negativ. În multe cazuri, va fi absolut imposibil de făcut verificări, mai ales dacă pe piață ajung deja produsele finale, după întreaga operațiune de procesare.
„Problema reală e următoarea: Europa nu e pregătită să verifice produsele, sunt carențe în zona asta de verificare. Noi trebuie să verificăm anumite produse chiar acolo, în America Latină, și nu toate aceste norme sunt clar definite, dar și la import, mai ales pentru produsele care sunt ulterior procesate. Avem grâne care vin din America Latină, ajung într-o fabrică din Belgia, iar produsul este procesat și ajunge batonul de cereale pe piața românească.
E foarte complicat ca noi să mai verificăm batonul ulterior, pentru că deja totul se desfășoară în piața intracomunitară. Noi vrem ca aceste elemente să fie cât se poate de bine clarificate. Experții fitosanitari spun că nu e vorba doar de vânzarea unui produs, ci faptul că un produs contaminat riscă să contamineze și alte produse cu care intră în contact. Există o serie de riscuri și de asta trebuie clarificate toate aceste aspecte”, a completat Negrescu.
Ministrul Economiei, arătat cu degetul de eurodeputatul PSD: „Mă așteptam să fie mai activ”
În final, europarlamentarul PSD arată cu degetul către Ministerul Economiei, care nu a gândit nicio strategie comercială cu privire la comerțul cu țările din America Latină. Negrescu semnalează faptul că reprezentanții români care au semnat ”în orb” acordul, mandatați de Ministerul de Externe, nu au prezentat explicații și o strategie națională cu privire la felul în care țara noastră ar putea avea de câștigat din acest acord, înainte de modificările obținute de europarlamentari și de victoria referitoare la clauza de salvgardare.
„România nu are azi o strategie comercială în ceea ce înseamnă America Latină. Eu nu înțeleg cum cei care au decis nu s-au gândit că ar trebui să avem o strategie națională, cum sunt alte state membre care au abordări concrete și pentru a se asigura că nu pierd și în fructifică potențialul. În cazul României, Ministerul Economiei, care are responsabilitatea pe zona de comerț exterior, nu a prezentat date necesare nici măcar azi. Mă așteptam să fie mai activ în această privință, dat fiind că subiectul ocupă agenda publică de ceva timp”, a încheiat Victor Negrescu.