Viorel Cioclu a fost exclus din AUR după ce nu a fost validat de către conducerea centrală a partidului pentru mandatul de consilier local. El a dat în judecată partidul condus de George Simion.
AUR, partidul condus de George Simion, se află pe primul loc în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, fiind cotat cu 35%, potrivit unui sondaj CURS publicat pe 25 ianuarie. În alte sondaje precedente, INSCOP a dat un procent de 40,9%, iar IRES a cotat AUR cu 36%. PSD se află pe locul 2, cu 23% din intențiile de vot, PNL este cotat cu 18%, USR la 10%, iar UDMR la 5%.
Membrul AUR a fost exclus de Juriul Naţional de Onoare, Disciplină şi Arbitraj al partidului
Cu toate acestea, în partid s-au acumulat tensiuni, mai ales după ce Marius Lulea, fondator al (AUR) și fost prim-vicepreședinte al partidului și-a pierdut funcția după congresul din 2025, iar de atunci a dat mai multe declarații împotriva lui George Simion. Un alt membru al AUR, Viorel Cioclu, a dat în judecată partidul reprezentat legal de George Simion, deoarece a fost exclus din formațiunea politică.
Dosarul a fost înregistrat pe 8 octombrie 2024 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Viorel Cioclu a solicitat instanței să dispună anularea deciziei din 25.09.2024 pronunțată de Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj al AUR, obligarea partidului la plata daunelor morale în cuantum de 50.000 lei, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată. Cioclu a menționat că a aflat că ar fi fost exclus din partid când a sunat la secretariatul general al partidului, după ce i s-a transmis că nu a fost validat de către conducerea centrală a partidului pentru mandatul de consilier local, fără a-i fi comunicată decizia de excludere.
În continuare, a învederat că, din punct de vedere procedural, conducerea AUR și-a încălcat prevederile din statut și a comis o serie de abuzuri când a emis decizia de sancționare și excludere. El a menționat că nu a avut cunoştinţă nici directă, nici indirectă că Juriul Naţional de Onoare, Disciplină şi Arbitraj s-a întrunit în septembrie 2024 şi nici nu i s-a dat motivarea deciziei de excludere din partid prin retragerea calităţii de membru, astfel că a decis să conteste decizia juriului. A mai subliniat că prin actele şi faptele sale nu a săvârşit niciuna din acţiunile incriminate în secţiunea 3.1 – Criterii de conduită şi integritate pentru membrii A.U.R. din Codul deOnoare şi Integritate al A.U.R., care ar fi putut determina excluderea sa din partid.
Totodată, a precizat că partidul avea obligaţia de a urma procedura jurisdicţională în urma primirii unei sesizări şi a judecării situaţiei respective prin ascultarea membrilor aflaţi într-un diferend în scopul ascultării şi aplicării principiului contradictorialităţii, fapt ce nu a avut loc întrucât nu i s-a respectat dreptul fundamental la apărare. În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, daunele morale de 50.000 lei, a învederat că, pe fondul unor probleme de ordin personal, nu mai este salariat în cadrul niciunei companii şi are venituri foarte reduse, iar prin excluderea sa din Partidul A.U.R. înainte de validarea mandatului în baza dispoziţiilor legale a fost tratat cu un abuz prin care i s-a luat posibilitatea de a fi consilier local, ca atare a fost văduvit în mod indirect de indemnizaţia, care se acordă unei astfel de funcţii publice, indemnizaţie care i-ar fi asigurat un venit timp de patru ani.
Instanța a arătat că persoana exclusă din AUR nu a beneficiat de dreptul la apărare
Tribunalul a arătat că trebuie să ţină cont de conţinutul controlului judecătoresc posibil a fi exercitat în această materie, care rezultă din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.530/2013,, prin care Curtea a stabilit că în litigiile privind dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic, controlul judecătoresc nu poate fi realizat decât cu privire la respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii şi la verificarea dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat, nu şi cu privire la oportunitatea măsurii. Tribunalul a constatat că numai aspectele invocate de reclamant în cauza de faţă cu privire la nerespectarea dispozițiilor statutare pot face obiectul verificării instanţei de judecată potrivit competenţei ce revine acesteia conform Deciziei Curţii Constituţionale nr.530/2013, nu și cele care vizează oportunitatea aplicării sancțiunii excluderii.
În primul rând, tribunalul a observat că decizia a fost emisă în prim ciclu procesual de către Juriul Naţional de Onoare, Disciplină şi Arbitraj al AUR, conform art.1 alin. 13 din Regulamentul de funcționare al Juriului, aprobat de Biroul Național, conform căruia „Până la formarea Juriilor Județene AUR, Juriul Național AUR va judeca toate spețele la toate nivelele partidului”. În continuare, tribunalul a reiterat prevederile art. 24 alin. 7 din Statutul Partidului AUR prin raportare la prevederile art. 3 alin. 6-8 din Regulament, conform cărora „(6)Juriul va examina multi-aspectual fiecare caz în parte, având în posibilitate să administreze probe scrise, video, audio sau martori; (7)Fiecare parte în proces poate prezenta Juriului, în termenii solicitați, probe și martori; (8)După acumularea probelor și după caz audierea martorilor, Juriul va întocmi un raport de investigație și va decide asupra aplicării de sancțiuni.”
Tribunalul a reținut și aplicabilitatea art. 15 din Legea nr. 14/2003, în conformitate cu care “(1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale”. Așadar, din prevederile menționate se desprinde concluzia că procedura jurisdicțională internă presupune contradictorialitate și posibilitatea reclamantului de a participa la procedură în vederea asigurării dreptului acestuia la apărare.
Tribunalul a anulat decizia de excludere din partid
Tribunalul a observat că aceste prevederi nu au fost respectate, la adoptarea Deciziei din 25.09.2024, nefiind respectat dreptul la apărare al reclamantului în cauză și nefiind invitat la ședința Juriului Național, despre care acesta nu a avut cunoștință, acesta neavând posibilitatea de a se apăra în vreun fel. Mai mult, tribunalul a observat că decizia din 25.09.2024 nici nu a fost comunicată reclamantului, care a putut lua cunoștință de aceasta doar de la dosarul cauzei, după depunerea deciziei de către AUR, la solicitarea expresă și repetată a instanței. Față de considerentele expuse, tribunalul a apreciat că primul capăt de cerere este întemeiat, motiv pentru care va anula decizia pronunțată de Juriul Național de Onoare, Disciplină și Arbitraj al AUR, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
În privința capătului al doilea de cerere, tribunalul a observat că reclamantul invocă o răspundere civilă delictuală a pârâtului, solicitând obligarea AUR la plata daunelor morale în cuantum de 50.000 lei, reprezentând o sumă care ar fi putut acoperi câștigurile sale în 4 ani de mandat de consilier local. Din analiza dispozițiilor legale menționate rezultă că pentru a atrage incidența răspunderii civile delictuale, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, stabilirea unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și vinovăția persoanei care a comis fapta ilicită. Or, în speță, reclamantul nu a dovedit, în primul rând, că AUR fi obținut un număr suficient de voturi la nivel local pentru a fi eligibil pentru mandatul de consilier local, nefiind depus la dosar procesul-verbal care consemnează rezultatul votului.
Instanța a menționat că împrejurarea că reclamantul a candidat de pe poziția 3 la consiliul local nu face dovada că ar fi fost îndreptățit la un mandat de consilier local. Totodată, tribunalul a apreciat că nu există o legătură de cauzalitate între excluderea din partid și nevalidarea mandatului de consilier local, în condițiile în care, pentru a fi validat mandatul de consilier local, trebuie întrunite și alte condiții decât simpla existență a calității de membru de partid, condiții neprobate de către reclamant. Oricum, tribunalul a reținut că reclamantul nu a probat nici împrejurarea că nevalidarea mandatului de consilier local l-a lipsit de mijloace financiare ca urmare a unei pretinse imposibilități de a-și exercita dreptul la muncă. Pe cale de consecință, nefiind probată existența unei legături de cauzalitate, va respinge acest petit ca neîntemeiat. Aceste decizii au fost luate pe 12 mai 2025. Viorel Cioclu a formulat apel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, instanță care l-a respins ca nefondat pe 22 decembrie 2025.