România va avea cel mai puternic președinte din ultimii 20 de ani. Ce numiri importante va face noul șef al statului
Indiferent dacă viitorul președinte al României va fi Nicușor Dan sau George Simion, acesta va deține cea mai mare influență politică dintre toți liderii de stat din ultimele două decenii. Noul lider va avea de realizat o serie de desemnări cruciale în poziții cheie.
Cea mai urgentă sarcină a președintelui ales va fi să pună capăt interimatului de la conducerea Guvernului. Acesta va putea instala un prim-ministru compatibil politic sau, alternativ, va putea provoca alegeri anticipate.
Totodată, noul președinte va avea un cuvânt greu de spus în stabilirea majorității parlamentare și în numirile de la Curtea Constituțională, va avea posibilitatea de a decide conducerea serviciilor secrete, dar și de a desemna procurorii-șefi.
Pe plan internațional, șeful statului poate consolida poziția României în UE și NATO sau, dimpotrivă, poate bloca susținerea pentru Ucraina printr-un vot negativ în Consiliul European, metodă deja folosită de lideri precum Viktor Orbán din Ungaria sau Robert Fico din Slovacia.
Alegerile prezidențiale de duminică vor aduce în funcție un președinte cu atribuții politice extinse. Spre deosebire de precedentele cazuri, noul lider nu va trebui să genereze o criză guvernamentală pentru a schimba conducerea de la Palatul Victoria. Astfel, el va putea instala un premier din aceeași zonă politică.
Noul premier, una din mizele turului doi al prezidențialelor
Dacă Nicușor Dan câștigă alegerile, favorit pentru funcția de prim-ministru este liberalul Ilie Bolojan, în prezent lider interimar. Acesta ar urma să beneficieze de sprijinul unei coaliții largi alcătuite din PSD, PNL, USR și UDMR – adică toate partidele pro-europene – plus grupul minorităților naționale, care tradițional susține puterea.
Un scenariu similar e valabil și în cazul victoriei lui George Simion. Acesta ar putea impune în fruntea Guvernului pe Călin Georgescu sau pe un apropiat al său. Chiar dacă alianța suveranistă nu are o majoritate în legislativ, partidele pro-europene s-ar putea vedea nevoite să voteze în favoarea propunerii sale.
În caz contrar, dacă Parlamentul respinge de două ori candidatul propus de președinte, acesta poate provoca alegeri anticipate. Acest deznodământ ar putea slăbi și mai tare partidele pro-europene, împingându-le în opoziție. Așadar, indiferent de cine câștigă, noul președinte va putea începe mandatul cu un premier aliat și, cel mai probabil, cu sprijin parlamentar consistent.
Un istoric al relațiilor dintre Palatul Cotroceni și Palatul Victoria
Ultima oară când un președinte a pornit la drum cu o majoritate parlamentară prietenoasă și un premier susținut clar a fost în 1996, când Emil Constantinescu l-a desemnat pe Victor Ciorbea, susținut de coaliția CDR.
În anul 2000, Ion Iliescu l-a numit pe Adrian Năstase, însă guvernul acestuia a fost unul fără majoritate clară. În 2004, Traian Băsescu, proaspăt ales, a convins PUR să părăsească coaliția cu PSD și a format un guvern alături de PNL și PD. Ulterior, Băsescu a numit această alianță cu Voiculescu o „soluție imorală”.
În 2009, Băsescu a apelat la o strategie nouă pentru a-l menține pe Emil Boc premier. Gabriel Oprea, ales pe listele PSD, a rupt partidul și a creat UNPR, formând o majoritate fragilă, de doar câteva voturi, până în 2012, când USL a preluat puterea.
Klaus Iohannis a devenit președinte în 2014, dar a trebuit să lucreze cu Victor Ponta, adversarul său politic, timp de un an. Ponta a plecat abia după tragedia de la Colectiv, în noiembrie 2015.
Apoi, Iohannis a desemnat trei premieri PSD. Înainte de alegerile din 2019, a reușit să instaleze „guvernul meu”, condus de Ludovic Orban, însă acesta era minoritar și dependent de sprijinul PSD. După destrămarea coaliției de dreapta PNL-USR-UDMR, Iohannis a reînceput colaborarea cu PSD până la demisia sa din februarie.
Noua componență a CCR, decisă de viitorul președinte și de Parlament
După desemnarea premierului, președintele va trebui să aleagă un nou judecător la Curtea Constituțională. Mandatul Liviei Stanciu, numită în 2016 de Iohannis, se încheie în iunie.
În același timp, alte două numiri vor fi făcute de Senat și de Camera Deputaților, adică de noul legislativ format în jurul președintelui. Astfel, noul șef al statului va avea un impact imediat asupra a o treime din componența CCR. De asemenea, se va alege și un nou președinte al instituției, întrucât mandatul lui Marian Enache se termină tot în iunie. Mandatele judecătorilor CCR sunt de nouă ani.
Prin urmare, luna iunie va marca un moment de cotitură: România va avea un nou președinte, un nou premier și un nou lider al Curții Constituționale.
După desemnarea premierului, președintele va trebui să aleagă un nou judecător la Curtea Constituțională. Mandatul Liviei Stanciu, numită în 2016 de Iohannis, se încheie în iunie.
În același timp, alte două numiri vor fi făcute de Senat și de Camera Deputaților, adică de noul legislativ format în jurul președintelui. Astfel, noul șef al statului va avea un impact imediat asupra a o treime din componența CCR. De asemenea, se va alege și un nou președinte al instituției, întrucât mandatul lui Marian Enache se termină tot în iunie. Mandatele judecătorilor CCR sunt de nouă ani.
Prin urmare, luna iunie va marca un moment de cotitură: România va avea un nou președinte, un nou premier și un nou lider al Curții Constituționale.
SRI va avea un nou director după aproape doi ani
Domeniul serviciilor de informații intră, de asemenea, sub autoritatea directă a președintelui. Noul lider de la Cotroceni va trebui să nominalizeze un director civil pentru SRI, post rămas vacant din vara anului 2023, când Eduard Hellvig și-a dat demisia.